Anina

Anina este un oraș situat în județul Caraș-Severin, în regiunea istorică Banat, în sud-vestul României. Este așezat în inima Munților Aninei, la poalele acestora, într-o depresiune carstică, la aproximativ 36 km sud de Reșița (reședința de județ) și 35 km nord de Oravița.

Date geografice

Relief

Principalul cartier al Aninei este așezat într-o căldare imensă, străjuită la est și vest de două șiruri de munți — extensia sudică a Carpaților Occidentali. Înălțimile sunt cuprinse între 693 m (Culmea Celnic) și 945 m (Talva Zanei). Cele două șiruri montane sunt despărțite de valea Purcarului.

Rețea hidrografică

Orașul este străbătut de pârâul Anina, care izvorăște din Valea Drechsler (Kraxen) și se varsă în râul Caraș, în apropierea satului Goruia. Pârâul are pe teritoriul orașului un singur afluent — Terezia. Partea sudică a orașului este străbătută de pâraiele Steierdorf și Ponor, care se varsă în râul Miniș.

Climă

Temperatura medie anuală în orașul Anina este de 9–10 °C. Luna cea mai fierbinte este august, cu o medie de aproximativ +21 °C, iar cea mai rece este februarie, cu o medie de aproximativ −3 °C. Zona este afectată de vântul bănățean Coșava, a cărui forță este însă diminuată de relieful protector al zonei.

Demografie

Populația Aninei a cunoscut un declin accentuat după închiderea minelor, de la aproximativ 10.500 de locuitori în perioada de maxim, la aproximativ 5.500 conform recensământului din 2021. Principala cauză este migrația economică post-1996, odată cu declinul mineritului.

Istorie

Anina este unul dintre puținele orașe din România a cărui istorie este complet cunoscută, fiind o așezare relativ tânără. A fost fondată la 24 iunie 1773, când primele familii de coloniști austrieci (din Stiria, Austria) s-au stabilit aici, specializate în producția de cărbune pentru uzina de fier și oțel de la Oravița. Au numit localitatea Steierer-Dorf, ulterior Steierdorf.

Un eveniment crucial pentru dezvoltarea așezării a avut loc în 1790, când localnicul Mathias Hammer a descoperit huilă de cea mai bună calitate în Valea lui Andrei (actualmente Sigismund). În 1792 a început exploatarea sistematică a cărbunelui, transformând Steierdorf într-un important centru minier. Mina din Anina a devenit astfel cea mai veche mină de cărbune în funcțiune continuă din România și cea mai adâncă din sud-estul Europei (1.240 m).

În 1846–1847 s-a construit drumul Oravița–Steierdorf, iar în 1863 a fost inaugurată calea ferată Anina–Oravița, una dintre cele mai vechi din România, remarcabilă prin traseul spectaculos și lucrările de artă inginerească.

În 1952, localitatea a primit statutul de oraș, sub denumirea Anina, fostul Steierdorf devenind localitate componentă.

Obiective și atracții turistice

Monumente istorice și culturale:

• Muzeul Mineritului Anina — amenajat la ansamblul Puțul I, cu mașina de extracție cu aburi din 1909; prezintă istoria mineritului, tehnica industrială și memoria comunității
• Biserica romano-catolică (construită începând cu 1786)
• Monumentul minerului
• Calea ferată Anina–Oravița (1863) — prima cale ferată montană din România, numită și „Semmeringul Bănățean”; 33,8 km, 14 tunele, 10 viaducte

Natură și peisaje:

• Peștera Buhui — una dintre cele mai frumoase peșteri din zona carstică a Aninei, cu cel mai lung curs subteran din România
• Lacul Buhui — primul lac artificial din România, construit în 1904
• Lacul Mărghitaș — amenajat în 1940
• Lacul Miniș
• Cheile Minișului — cu Cascada și Izbucul Bigăr
• Cheile Carașului — în apropiere
• Numeroase trasee turistice în Munții Banatului

Descoperiri arheologice

În anul 2002, în Peștera cu Oase, lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern (Homo sapiens) din Europa, datând de aproximativ 40.000 de ani, cunoscute sub numele de „Ion din Anina”.

Stema orașului

Stema orașului Anina reprezintă un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu simboluri ce fac referire la istoria minieră a zonei.

Infrastructură

Anina este legată de Reșița prin DN58 și de Oravița prin DN57B. De asemenea, orașul este legat de Oravița prin celebra cale ferată montană Anina–Oravița (33,8 km, 14 tunele, 10 viaducte, diferență de nivel de 338 m), construită între 1860–1863. Astăzi este funcțională și apreciată ca traseu turistic, fiind parcursă în aproximativ 2 ore.